Buna ziua/seara/dimineata :))
Stateam si ma gandeam…cu ce articol as putea incepe? Decizia de a renunta la scrisul povestilor nu a fost usoara,insa a fost cam singura decizie pe care as fi putut sa o iau 😥 . Imi pare rau daca v-am dezamagit,insa poate ca schimbarea va fi in bine si vom comunica mai mult.
Am decis sa vorbesc despre simplitate.
Avem o tendinta nebuna,cred ca innascuta,sa complicam lucrurile. Sa ne dorim tot ce e mai mare,mai stralucitor,mai grandios,dar nu ne gandim niciodata ce inseamna de fapt asta. Totul se construieste din lucruri mici pana la urma.
Era o povestioara care spunea „Un cui salveaza o potcoava. O potcoava salveaza un cal. Un cal salveaza o batalie. O batalie salveaza o tara intreaga.” Cred ca e interesant cum noi vedem doar lucrurile marete,dar niciodata nu ne prea trec prin minte cele micute,fara de care nu s-ar putea realiza nimic in lumea asta.
Nu stiu nici eu exact ce vreau sa spun prin articolul asta,insa as vrea sa va impartasesc cateva sfaturi,care sper sa va puna pe ganduri.
Invatati sa iubiti frumos! Aratati lumii frumosul sufletului vostru. Nu pentru ei,ci pentru voi! Fiti simpli in ceea ce faceti,complicati lucrurile pas cu pas,nu dintr-o data. Luati deciziile cu inima,indrumata de ratiune.
Cel mai important sfat pe care as putea sa vi-l daruiesc o sa para banal,insa constituie cheia unui succes atat pe plan profesional,cat si interior,sentimental : Nu va subestimati,dar nici nu va supraapreciati! Nu va dati batuti niciodata in indeplinirea visului vostru,insa nici nu il luati ca pe un „fleac”. Luati in calcul toate lucrurile simple,incepand de la cele banale si ajungand sa construiti cel mai complicat lucru pe care sa reusiti sa il atingeti.
Sa aveti o zi frumoasa si nu uitati: bucurati-va de fiecare zi! 🙂
Voi ce credeti despre tendinta noastra de a complica totul? Astept parerile voastre intr-un comment!
Bine ai venit,cititorule! 
Privet!
Tocmai am ajuns pe blog din pura intamplare (fana twilight , un mic thorwback si ma uitam prin fanficurile pe care le citisem si click aici click acolo te.am gasit pe tine ). N.am citit nimic , decat cateva postari de pe perete , dar poate ca o sa citesc , mai ales daca ai fanficuri cu twilight , as vrea sa le recitesc si sa imi amintesc de mine in clasa 6a cand eram obsedata dupa ei :)) Anyway , referitor la intrebarea ta , cred ca viata n-ar mai fii asa de frumoasa daca nu am complica lucrurile , nu crezi ? Spre exemplu eu (nu ca as putea da pe altcineva exemplu ) am o minte extrem de ravasita si ordonata , da , doua aspecte ale mele in opozitie , dar sunt la fel ca ying si yang :)) Nu stiu cum fac , caci de la o situatie foarte simpla care are evident o rezolvare foarte simpla , eu am tendinta sa complic totul , dar in final ajung acolo unde trebuie :)) . Dar prin treburile astea complicate (de mine bineinteles :))) am cunoscut si descoperit lucruri pe care nu credeam ca o sa le fac . Dar exista si momente cand subetimez ceea ce n-ar trebui si supraapreciz pe cine nu trebuie , in final raman cu o gaura in piept , dar cu experienta pe viitor .
Ok , sper ca nu am complicat prea mult si in accest comentariu cuvintele , sper sa ma intelegi (si daca nu , stai linistita e numai vina mea si a exprimarii mele nu tot timpul prea buna 😀 😀 )
Acum am si eu o intrebare pentru tine ? Poate poti sa imi raspunzi poate nu , cum iti doreste inima , de ce ai renuntat la scris ? Ok am mai multe , te rog sa nu ma urasti 😀 , cand ai inceput sa scrii ? si care a fost implusul ? ce ti-a alimentat pasiunea de a scrie ? si …esti sigura ca vrei sa renunti ? la modul ala de sigura ?
Ok , imagineaza-ti ca iti iau un interviu. si poate chiar o sa-ti iau , atunci cand o sa.mi fac propiul blog ,ai 80 de abonati si 31,de mii de vizualizari , tot esti cineva in lumea virtuala (bineinteles cu acordul tau :))) .
Bye bye!
Salut! ^_^
Imi cer scuze pentru raspunsul meu intarziat:))
Nu e complicat deloc. Cred ca majoritatea facem cam acelasi lucru. Uneori cred ca vrem sa fim raniti numai pentru a vedea cum se simte si daca ne face mai puternici 🙂 Intr-adevar,trebuie sa gasim un echilibru in tot ce facem:))
Sa raspuns pe rand la intrebari: Am renuntat la scris deoarece nu mai am timp 🙂 Scoala,in general,nu-mi mai permite sa scriu. Si decat sa apar cu un capitol o data la cine stie cat timp si sa va dezamagesc,mai bine renunt.
Am inceput la…12 ani cred?:)))) Bine,pe atunci scriam prostii,iti dai seama. Insa atunci a inceput pasiunea mea pentru povesti si imi imaginam tot felul de chestii:))
La 11 ani am inceput sa citesc pe ascuns carti de dragoste si au inceput sa imi placa asa tare,incat am inceput sa am eu tot felul de scenarii si m-am gandit sa le scriu. Cam asa am inceput sa scriu:))
Nu am fost sigura sa renunt. Daca o sa am vreo poveste BUM,as vrea sa scriu macar jumatate din ea ca mai apoi sa incep sa postez. Niciodata nu spun niciodata,deci poate voi reveni:))
Multumesc mult pentru cuvinte si ma bucur pentru intrebarile adresate! 🙂